Jurnal de Koln: Drumul nostru nu se va opri aici thumbnail

Jurnal de Koln: Drumul nostru nu se va opri aici

Echipa Radio Dinamo a fost prezentă și la meciul de la Koln.

Cred cu adevărat că fiecare dintre noi are anumite dorințe sau vise. Mulți dintre noi fac ceva activ pentru ideea de a își atinge visele sau dorințele. Scriind aici, multe din vise sau dorințe au legatură cu Dinamo, dar nu și azi.

Cred că fiecare dintre noi suntem români inainte de a fi dinamoviști, steliști sau rapidiști. Unii dintre noi avem o dragoste față de țară, dragoste transmisa ori prin prisma familiei, educației sau din diverse medii sociale. Azi scriu despre visul unui tânăr român. Și sunt convins ca nu sunt singur și că alții se vor regăsi în textul meu.

EURO 2024 aduce în prim plan un eveniment fotbalistic bine organizat și din fericire, un eveniment în care și România participă, după o pauza de 8 ani. Acum 8 ani, student fiind, mi-am promis că la urmatoarea participare, eu voi munci astfel încât să ajung și eu alături de Echipa Naționala pe stadion la un Campionat European sau Mondial. Atunci doar visam la o nouă participare și la sansa de a merge acolo. Iar zilele acestea am avut șansa să îmi îndeplinesc acest vis.

Povesteam cu un prieten ce a avut șansa să meargă și la precedentele două participari ale Echipei Naționale la Europene și mi-a transmis că experiența este una inedită și de neratat.

De două zile sunt prins în febra meciului, febra dezvoltată și de victoria din meciul cu Ucraina. Indiferent de rezultatul din meciul cu belgienii, cred că noi, romanii, putem să punem caramidă peste caramidă pentru a reconstrui legatură dintre fotbaliștii cu nume și numar pe tricoul galben și cei din tribune, purtatori ai tricoului galben.

Traseul spre stadion poate fi descris simplu, precum un fluviu galben care își făcea drum printre blocurile și străzile din Koln. Dincolo de vremea potrivită, atmosfera a fost una de care am rămas total impresionat. Într-o mare de români, puteam deosebi tineri, copilași, dar și oameni trecuți de o anumită vârstă. Într-adevăr, nu a fost un corteo în direcția fanilor ultras, dar a depășit imaginația locuitorilor din Koln care erau total copleșiți de moment. Pe fiecare stradă apărea cineva la balcon care flutura un steag al României, de undeva procurat.

Organizarea și lejeritatea cu care am intrat pe stadion a fost una șocantă. Obișnuit cu rigurozitatea din România, am intrat pe stadion emoționat și cu un nod în gât. Modul în care a fost construit stadionul m-a impresionat și mi-a declanșat o curiozitate despre consturirea noului stadion din bulevardul Ștefan cel Mare. Urcând scările pas cu pas auzeam gălăgia venită din tribune și zidul galben format din românii de pe stadion.

Chiar dacă am prins loc într-o zonă lipită de galeria belgienilor, galeria României s-a auzit în foarte multe ocazii mai puternic decât fanii belgieni.

Jocul a fost unul calitativ, iar reacția fanilor a fost una cu care nu sunt obișnuit. Nu am observat huiduilei, apostrofări asupra jucătorilor lui Iordănescu. Momentul prezentării jucătorilor români a surclasat la nivelul decibelilor momentul prezentarii jucătorilor belgieni. Ce-i drept, aveam 1-0 încă de dinaintea meciului în duelul din tribune. Am simțit din tribunte diferența de valoare și experiență între jucători în anumite faze, dar per total am simțit cât de ușor se clătina apărarea belgienilor și sunt convins că ei nu vor ajunge mai departe de sferturi la acest Campionat European.

N-am plecat supărat sau dezamăgit de la stadion și am simțit sentimentul acesta atât în grupul prietenilor mei, dar și în glasul altor români. Din dialoguri scurte și rapide cu unii belgieni au mi-au transmis că au tremurat în multe momente și că scorul putea să fie în aceeași măsură victoros pentru România, dar și cu o diferență mai mare în favoarea lor. Calificarea rămâne deschisă, iar grupa noastră este una dintre cele mai interesante la acest moment din toate grupele de la acest European.

Cred că drumul nostru nu se va opri aici, iar ce aș dori să simtă din partea mea fiecare jucător din lotul național este să nu existe frica de a greși. Valoarea de pe transfermarket se evaporă atunci când ai 30 de mii de români în tribune. Meciul cu Slovacia este meciul acestei generații și este momentul prielnic să apăsăm pedala de accelerație și să aducem încă o victorie.

Experiența aceasta m-a marcat într-un mod pozitiv, iar atunci când eram mic nici nu îmi imaginam vreodată că voi ajunge aici. Sper și îmi doresc că o voi repeta. Poate chiar în continuarea acestui European.

Distribuie și prietenilor!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *