Level up, Dinamo!

16 februarie 2020. Aceasta a fost ziua în care Dinamo a obținut ultima victorie împotriva FCSB-ului.

De atunci au trecut 5 ani, 5 luni și 15 zile, perioadă în care clubul a trecut printr-o retrogradare, o promovare, 2 baraje, dar și un sezon neașteptat de bun culminat cu clasarea echipei pe un loc de playoff.

Am decis să aştept 2-3 zile înainte să scriu acest articol deoarece dacă mă întrebai duminică sau luni despre jocul fiecărui jucător în parte cred că le-aş fi dat tuturor note de la 9.50 în sus. Aceşti băieŧi au reuşit un lucru pe care în ultimii cinci ani de zile suporterii dinamovişti nici nu l-au visat. Nu că ar fi adversarii noştri din berceni prea valoroşi, însă diferența dintre lotul nostru şi al lor a fost clară pe parcursul acestor ani. An de an FCSB se lupta la campionat, iar Dinamo în această perioadă a trecut printr-o reconstrucție din toate punctele de vedere.

Această reconstrucție este însă în plin proces. Deşi am învins FCSB, nu putem uita rezultatele mai slabe pe care le-am avut în primele trei etape. Cred însă că odată cu această victorie, moralul echipei este la cote ridicate, lucru ce îmi dă încredere pentru meciurile ce urmează.

Să începem cu portarul, Epassy. Un debut din care nu prea avem multe de extras, mie personal mi s-a părut un portar destul de sigur pe centrări, ceea ce este clar un bonus, comparativ cu competitorul său pe post, Roşca. În rest, nu a avut ce apăra, a fost aproape la penaltyuri însă nu am cum să îi reproşez ceva acolo şi nici la golul al doilea, care a venit dintr-o super execuție a lui Tănase. Opruț mi s-a părut bun, a alergat impresionant de mult pe toată durata partidei, deşi n-a ieşit în evidență prea tare, precum a făcut-o colegul său din defensivă, Sivis. Un băiat care meci de meci închide gura criticilor, am scris de la începutul sezonului că mi se pare un Sivis schimbat în bine iar francezul a demonstrat de ce Kopic a decis să se bazeze pe el în acest sezon.

Cât despre fundaşii centrali…să începem cu Stoinov. 19 ani, debut în tricoul lui Dinamo, chiar într-un meci cu FCSB. Nu vreau să mă arunc la concluzii după doar o partidă, însă mi-a plăcut extrem de tare ce a jucat băiatul ăsta. Sigur pe el, tehnic, cu un control bun al balonului, pase corecte, înalt. Singurul aspect negativ pe care îl observ este fizicul, însă cred că mai multe luni în sala de forță pot rezolva această problemă. Despre Boateng îmi e greu să fac o analiză deoarece a părut că rezolvă cu o uşurință impresionantă fazele complicate, iar pe cele aparent uşoare le greşea flagrant (mă refer în mod special la cele 2 penaltyuri). Per total însă, a făcut un meci bun.

Mijlocul a arătat foarte bine în partida de sâmbătă şi este un factor important pentru care oaspeții nu au contat pe faza ofensivă o bună parte din joc. Gnahore a fost în ritmul său cu care ne-a obişnuit, bun spre foarte bun. Kyriakou a avut de asemenea o prestație bună. Am remarcat capacitatea acestuia de a schimba direcția de atac prin pase lungi, lucru care ne lipseşte cu desăvârşire de la plecarea lui Olsen.

Nu are aceleaşi calități ofensive pe care le avea danezul, însă sunt mulțumit de ce am văzut în jocul său, atât defensiv cât şi ofensiv. Cîrjan a demonstrat încă o dată de ce merită banderola de căpitan. Un jucător care se vede ca joacă cu inima pentru Dinamo. Aleargă, se bate pentru fiecare balon, îşi motivează coechipierii, se ceartă cu adversarii, face tot ce trebuie să facă un căpitan adevărat. Pe lângă această atitudine de adevărat ,,câine”, mijlocașul român continuă să impresioneze prin calitatea pe care o are cu mingea la picior. Pase precise, corecte, a încercat poarta de 2-3 ori. Mereu atent, serios, disciplinat, dedicat. Cam aşa l-aş descrie eu pe Cătălin Cîrjan, nu doar în acest meci, ci de când a venit sub comanda lui Kopic. Un mare plus pentru Dinamo.

Un jucător care m-a surprins pozitiv a fost Pop. Nu a rupt norii, însă a avut o contribuție importantă la al doilea penalty, cel obținut de Musi. A alergat mult mai mult decât în alte meciuri, însă o prestație bună nu schimbă faptul că nu a marcat niciun gol în aproape 30 de meciuri pentru Dinamo. Ne trebuie atacant.

Acum să trecem la starurile acestei partide. În primul rând, Danny. Hattrick în derby. În primul său meci de campionat împotriva lui FCSB, acest scoțian a reușit să marcheze de trei ori, lucru ce nu se mai întâmplase într-un meci cu una dintre echipele ce pretinde că e steaua din 1951. Pe lângă golurile marcate, Danny a impresionat prin disponibilitatea la efort de care a dat dovadă. Se vede că vine dintr-un campionat în care se pune accent pe forma fizică şi sper că acest meci i-a dat boost-ul de încredere de care avea nevoie, după un început modest de sezon.

Cât despre Musi, acest jucător demonstrează meci de meci ce afacere bună a făcut Dinamo atunci când a decis să îl cedeze pe Politic plus o suma considerabilă de bani în schimbul său. Agil, rapid, tehnic, însă nu în ultimul rând, ambițios. Pe lângă golul înscris şi numeroasele faze în care
i-a învârtit în adevăratul sens al cuvântului pe oaspeți, am apreciat modul în care a alergat şi efortul depus în această partidă.

Un mare plus a venit, surprinzător, de pe banca de rezerve. Am fost impresionat de modul în care a intrat Mihai, un jucător tânăr pe care îl văd titular în viitorul apropiat. De asemenea, se pare că ideea lui Kopic de a îl introduce pe Milanov vârf a dat roade. Totuşi, nu ne putem baza pe schimbarea asta restul sezonului, aşa că o mai spun o dată, ne trebuie atacant.

În concluzie, sunt mândru de băieți şi de Kopic, care demonstrează încă o dată că el, împreună cu Florentin Petre, formează una dintre cele mai puternice bănci tehnice din Superligă. A fost un meci în care echipa a respectat mesajul galeriei ,,Level up”, trecând cu adevărat la un alt nivel. Sper că acest rezultat să reprezinte o rampă de lansare a băieților în acest sezon şi poate chiar, de ce nu, un început al unei serii de victorii.

Pe lângă asta, în cazul în care un membru din angrenajul echipei citeşte acest articol, mi-aş dori să le mulțumesc băieților pentru cea mai frumoasă experiență trăită la un meci de fotbal până acum. Merg meci de meci pe stadion din anul retrogradării încoace, însă niciuna dintre victoriile de până acum nu a fost atât de dulce precum aceasta. Grazie, Dinamo!

Notele mele pentru jocul împotriva celor de la FCSB:

Epassy 7.5
Opruț 8.5
Boateng 8
Stoinov 9
Sivis 9
Kyriakou 8
Gnahore 8.5
Cirjan 9
Armstrong 10
Musi 9.9
Pop 8
Rezervele:
Cristi Mihai 9
Milanov 8.5
Caragea a jucat mult prea puțin pentru a putea să îi acord o notă.