Dinamo a reușit un veritabil tur de forță în ultimele cinci partide, acumulând patru victorii și un rezultat de egalitate. Pauza dedicată meciurilor internaționale îi găsește pe alb-roșii pe locul 3.
Dacă e bine, înseamnă că nu e rău!
La începutul sezonului, dacă cineva ne-ar fi întrebat dacă am fi mulțumiți cu 15 puncte după 8 etape, răspunsul ar fi fost fără îndoială afirmativ. Comparativ cu campionatul trecut – unul în care Dinamo nu a avut emoții privind participarea în play-off – alb-roșii adunaseră doar 12 puncte și se aflau pe locul 6 după același număr de etape.
Sigur, se putea chiar mai bine. Încă regretăm punctele pierdute la Miercurea Ciuc sau acasă cu UTA, însă această pauză ne găsește într-o poziție bună în clasament și cu o medie de puncte care dă speranțe: 1,87.
Nu s-au rezolvat toate minusurile, dar direcția este una bună.
Kopic pare că a reușit, într-o perioadă scurtă, să integreze noii veniți și să formeze o echipă capabilă să adune puncte și să performeze. Nu a fost deloc ușoară munca lui Željko, însă a demonstrat că nu degeaba este considerat de mulți drept unul dintre cei mai buni antrenori din Superligă.
Epassy, Stoinov, Ikoko, Kiryakou, Mihai, Muși, Armstrong și Karamoko s-au adaptat rapid la sistemul gândit de antrenorul croat și au arătat că pot fi soluții reale pentru acest sezon.
Din punctul meu de vedere, ar trebui – și sper să fie – rezolvată aducerea încă unui fundaș central, a unui fundaș stânga și, deși Adrian Mazilu a semnat în urmă cu câteva minute, ar fi ideal să mai aducem și un atacant.
„Există o singură scuză pentru răzvrătire, dacă învingi!”
Mulți au criticat întârzierea transferurilor și faptul că antrenorul nu va avea timp să integreze noii veniți și să formeze o echipă competitivă. Într-un univers ideal, aveau dreptate – ar fi fost mai bine ca aceste lucruri să fie făcute diferit. Dar, în contextul fotbalului românesc și al realităților de la Dinamo, cred că, atâta timp cât echipa adună puncte și jocul evoluează, nu avem motive reale de îngrijorare.
HAI DINAMO!