Written by Fără doar și poate, Dinamo a demonstrat vineri seara că are în componență o echipă unită, o echipă ce trage spre același obiectiv. Băieții lui Kopic au luptat până la final și au obținut o victorie care părea într-un moment de necrezut.
Dinamo înseamnă mai mult decât trofee, meciuri câștigate, jucători sau președinți executivi pentru noi toți. Îmi este greu să mă fac înțeles atunci când sunt nevoit să explic ce înseamnă Dinamo pentru mine, fiindcă oricât de bine aș explica, ceva las deoparte.
Fiecare om e complex și în spatele zâmbetului său se pot afla milioane și milioane de motive. În schimb, aseară, s-au generat mii și mii de zâmbete prin prisma golului marcat de Alberto Soro. O explozie de bucurie, greu de descris în cuvinte, mai ușor de văzut, în schimb.
Privind în trecut, în urmă cu două sezoane cu toții tremuram pe final de meci, să nu primim gol. Simt că în ultimii ani am fost aproape tot timpul la un singur pas de infern, de faliment. Am învățat de mic ce înseamnă bucuria și iubirea prin Dinamo, iar în ultimii ani am învățat că iubirea te poate duce și aproape de infern.
Meciul cu cei de la CFR nu a fost un meci atipic pentru noi, parcă am revăzut meciul cu Rapid. Ocazii bune de partea noastra, nesincronizări în defensivă, însă am arătat că avem un lot bine echilibrat, iar pentru prima oară în acest sezon, banca de rezervă a făcut diferența în meci.
Finalul unui meci incandescent aduce liniște, o gură de aer curat pentru jucătorii dinamoviști, pentru băieții noștri. La golul lui Alberto Soro s-a văzut bucuria aceea pură, necosmetizată și absolut deloc falsă. Am văzut din înaltul tribunei bucuria fiecărui om și s-a simțit de parcă ar fi marcat suporterii, nu un jucător anume.
La finalul turului în sezonul trecut aveam 24 de puncte. Azi avem 27 de puncte, progresul e unul vizibil. Cu un staff tehnic auxiliar schimbat în mare parte, jucători noi transferați, sigur nu a fost ușor, dar s-a văzut o liniaritate în privința dorinței, poftei de joc și a tacticii de joc, asta datorită doar lui Kopic.
Dar, cu toții cred că am învățat din nou ce înseamnă acea bucurie timpurie și inocentă. Diferența între bucurie și fericire este dată de faptul că atingi fericirea când obții ceea ce îți dorești. Bucuria este să îți placă ce ai deja. Cand te întreabă cineva ce ai mai drag pe această lume, mulți spun de părinți, de soție, copii, prieteni. Dar noi, dinamoviștii, adăugăm ceva în plus: noi ne avem pe noi și o avem pe Dinamo.