Între creștere și dependență: povestea lui Dinamo în cifre thumbnail

Între creștere și dependență: povestea lui Dinamo în cifre

Dinamo a publicat ieri bilanțul pentru anul 2025 și a fost, fără exagerare, un moment atipic pentru fotbalul românesc.

O analiză în direct a unui bilanț, a unor cifre care, la prima vedere, nu par spectaculoase sau relevante pentru publicul larg, dar care, în esență, spun o poveste. Știu că sună paradoxal să afirmi că niște cifre brute, dintr-un cont de profit și pierdere, pot transmite mai mult decât o simplă statistică, dar exact asta se întâmplă: bilanțul spune o poveste. Iar această poveste poate fi interpretată atât în cheie optimistă, cât și într-una mai rezervată.

Există câteva concluzii evidente după publicarea acestor date. Evident, perspectiva diferă: cei din interiorul clubului au acces la contextul operațional zilnic și pot nuanța lucrurile, însă există și aspecte care, privite din exterior, ridică semne de întrebare și pot deveni vulnerabilități pe termen mediu.

Dependența de acționari:
O simplă privire asupra bilanțului scoate în evidență un dezechilibru clar între venituri și cheltuieli. Ambele sunt în creștere, însă deficitul s-a accentuat față de anul precedent: 39 de milioane de lei venituri versus 67 de milioane de lei cheltuieli. Important de subliniat: nu vorbim despre datorii în sens clasic, deoarece, așa cum a fost comunicat public, acționarii acoperă această diferență, estimată la aproximativ 5 milioane de euro. Cu alte cuvinte, Dinamo funcționează încă într-un model dependent de capitalul acționarilor, fiind departe de conceptul de autofinanțare — un benchmark esențial în fotbalul modern. Dacă vreți o paralelă, acționarii joacă rolul „autorităților locale” de care alte cluburi beneficiază indirect. Fără acest suport, nivelul competitiv ar scădea vizibil.

Salarii în creștere:
Contrar discursului public că „nu sunt bani”, cifrele arată o realitate diferită. Dinamo a crescut semnificativ cheltuielile în 2025 comparativ cu 2024, cu aproximativ 12 milioane de lei în plus doar pe segmentul salarial. Aproximativ 85% din această sumă este direcționată către prima echipă — jucători și staff. Ca ordin de mărime, clubul ajunge la un nivel comparabil cu Universitatea Craiova (46 de milioane de lei în 2025, față de 39 în 2024). Nu avem încă datele pentru CFR sau Rapid, dar Dinamo depășește deja cluburi precum U Cluj (32 milioane) sau FC Argeș (24 milioane). Este un semnal clar de investiție în performanță, dar și o presiune suplimentară pe sustenabilitate.

Venituri în creștere, dar insuficiente:
Pe partea de revenue, există progrese evidente. Sponsorizările și publicitatea au adus un plus de aproximativ 3 milioane de lei, iar zona comercială performează solid, cu aproape 4 milioane de lei — un capitol unde Dinamo arată chiar mai bine decât unele rivale. În schimb, ticketingul rămâne un punct sensibil: 8,8 milioane de lei, în ușoară scădere față de anul anterior, explicabilă parțial prin majorarea TVA. Diferențele față de cluburile care performează european sunt însă semnificative: FCSB depășește 30 de milioane de lei din bilete, în timp ce U Cluj se situează la aproximativ 4 milioane. La drepturile TV, lucrurile arată mai bine — performanța sportivă (prezența în play-off) aduce automat un upgrade financiar consistent.

Și totuși, nu este suficient. Există progres, dar plafonul actual este clar. Iar pentru a face saltul, trebuie să fim realiști: există un singur accelerator major.

Europa, venim?
În emisiunea de la 48TV, alături de Dan Gătăianțu, ideea participării în cupele europene a fost reiterată constant. Planificarea clubului a inclus acest obiectiv: obținerea licenței, ieșirea din insolvență și pregătirea pentru accesul în competițiile UEFA. Iar impactul financiar nu este deloc marginal. Universitatea Craiova este un exemplu clar: creșterea cheltuielilor a fost acompaniată de un salt major al veniturilor — aproximativ 20 de milioane din sponsorizări și publicitate și încă 30 de milioane din UEFA. Cum ar arăta bilanțul lui Dinamo cu un plus de 30 de milioane de lei? Participarea în Europa, chiar și în tururile preliminare, aduce nu doar bani direcți, ci și un efect de multiplicare: ticketing, vizibilitate, sponsori.

Urmează vânzări de jucători?
Este întrebarea inevitabilă. Cât timp pot acționarii să susțină anual un deficit de peste 4 milioane de euro? Este deja al doilea an consecutiv în această zonă. Desigur, aceste sume sunt convertite în aport la capitalul social, dar un club sănătos nu poate funcționa exclusiv pe acest model. În absența veniturilor europene, scenariul vânzărilor devine probabil. Ideal, acestea ar trebui să fie strategice, nu reactive — să vinzi la momentul optim, nu sub presiunea cash-flow-ului.

Bilanțul spune, în final, o poveste relevantă: Dinamo este pe creștere, are venituri în expansiune și un nivel de investiții consistent, susținut de acționari. Dar direcția clară este alta: tranziția către un model sustenabil, capabil de autofinanțare.

Europa, la tine ne uităm.

Lasă un răspuns