Written by Craiova și Dinamo au oferit un meci excelent pe „Ion Oblemenco”, cea mai așteptată confruntare a etapei.
A avut tot ce trebuie pentru un derby: goluri, ratări, încrâncenare, eliminări – un duel între locul 1 și locul 3, care a fost un ambasador bun al fotbalului românesc.
Dinamo nu a avut efectivul complet, dar deja ne-am obișnuit, nu este o noutate. Kopic a trebuit să folosească doi jucători care nu sunt încă la un nivel maxim, însă acest lucru nu s-a simțit în startul meciului. Dinamo a fost echipa cu inițiativă și a deschis scorul prin Alex Musi, după o acțiune excelent lucrată în stânga, de Karamoko și Opruț. Perica a fost aproape de primul său gol al sezonului, însă Musi a fost pe fază și a finalizat.
Din păcate, a fost suficient un moment de neatenție pentru a fi egalați. O poziționare greșită la o fază fixă a dus la golul Craiovei. A fost primul moment în care s-a văzut că Mărginean nu este încă în ritm de joc, iar adversarii ne-au pedepsit imediat. Echilibrul a dominat finalul reprizei și ne întrebam pe bună dreptate: a fost o repriză bună sau una slabă?
După cum a început mitanul secund, părea că prima repriză a fost una bună. Totuși, am primit din nou gol dintr-o fază fixă. Îmi pare rău să o spun, dar Mărginean a pierdut un duel aerian pe care nu avea voie să îl piardă. Badelj a marcat fără probleme și s-a făcut 2-1. În acel moment, părea că Dinamo are o misiune imposibilă.
A urmat însă momentul cheie, care a schimbat soarta partidei. Bancu a fost eliminat – unele voci spun că și Armstrong putea vedea cartonașul roșu, dar arbitrul l-a sancționat doar pe căpitanul oltenilor. Din acel moment, Dinamo a urcat liniile, iar Kopic a simțit că nu mai are rost să țină prea mulți jucători defensivi. Am încheiat meciul cu o echipă extrem de ofensivă: Soro, Cîrjan, Danny, Pop, Karamoko și Caragea.
Am pus presiune constantă și în cele din urmă am fost răsplătiți, chiar dacă am ratat câteva ocazii incredibile înainte. Alex Pop devine, încet-încet, un fel de Salvatore della Patria. A marcat din nou un gol decisiv, reușitele sale aducând patru puncte importante. Iar cel de aseară este uriaș. Nu știm cum ar fi arătat meciul fără eliminarea lui Bancu – poate egalam, poate pierdeam – dar cert este că reacția echipei pe final a fost una de formație mare, care a vrut să câștige și a fost aproape. Karamoko trebuie să-și regleze puțin tirul: face multe lucruri bune, dar începem să înțelegem de ce are puține goluri în carieră, raportat la poziția sa ofensivă.
Nu sunt trist, nu sunt supărat. Sunt mulțumit de ceea ce a arătat Dinamo: o echipă care a pus presiune pe adversar, chiar în Bănie, pe un teren unde toate celelalte formații au pierdut. Chiar dacă vom coborî în clasament după acest rezultat, mai este mult fotbal de jucat, iar jocul prestat îmi dă încredere că punctele vor veni în continuare. Trebuie să privim în sus, nu în jos. Dinamo este o echipă care se poate lupta pentru primele locuri, iar meciul de aseară a demonstrat încă o dată acest lucru. La Clinceni mergem să obținem toate punctele puse în joc și sunt convins că vom arăta din ce în ce mai bine!
Un mare bravo și pentru suporterii dinamoviști prezenți aseară la Craiova! Cei 1.000 de fani și-au făcut datoria și mă bucur că au putut pleca fericiți dintr-o deplasare de foc!
Urmează Clinceni!
HAI DINAMO!