Written by Povestea lui Dinamo din ultimul deceniu este una despre decădere, supraviețuire și renaștere din propria cenușă. Iar astăzi, când am ieșit la ape mai liniștite, putem spune fără ezitare: este o adevărată saga a reînvierii.
Stim bine prin ce am trecut in ultimii ani, am fost acolo cand Ionut Negoita a anuntat ca nu mai finanteaza clubul si daca vrem sa avem Dinamo si maine, va trebui sa ne implicam, ne-a durut momentul in care clubul nostru valora un euro in un sac mare de datorii.
A fost o perioadă grea. Dar câinii au știut să se strângă, să stea umăr lângă umăr și să țină clubul în viață.
În timp ce «regii finanțelor» ne ocoleau și ne sfătuiau să lăsăm Dinamo să moară, garda nu a cedat.
Atunci, celebrul strigăt — «dacă noi suntem aici, ne luptăm cu securiști, albanezi și buteliști» — a încetat să mai fie doar un slogan. A devenit realitate.
24.02.2023 este data la care basmul a prins culoare. A ieșit din cenușiul și negrul anilor grei și a început să capete nuanțe care aduc din nou speranță și viață.
Dinamo a fost preluată de niște oameni care au venit să lupte alături de noi, pentru ca acest club să nu rămână doar un capitol din istoria fotbalului românesc.
Preluarea clubului de către RW nu a însemnat doar supraviețuire, ci începutul unui drum spre gloria de odinioară.
Nu suntem încă acolo. Dar, la trei ani de la acel moment, putem spera cu ochii deschiși că vom ajunge. Dinamo de astăzi trăiește sănătos, respiră regulat și privește din nou spre locul care i se cuvine: în top.
Nu știu cum gândiți voi, dar eu voi rămâne mereu recunoscător celor din PCH-DDB, care ne-au adunat atunci când lupta era pentru supraviețuire, lui Răzvan și Claudiu de la RTZ, care au dus greul acestei bătălii, și lui Andrei Nicolescu și Eugen Voicu, care au avut curajul să vină într-un moment în care părea că ne scufundăm și să aducă Dinamo acolo unde astăzi putem din nou să visăm la performanță.
Pentru că Dinamo trăiește. Și merge din nou înainte.
HAI DINAMO!