Written by După două înfrângeri consecutive, neliniștea începe să își facă simțită prezența în rândul suporterilor dinamoviști, lucru firesc, de altfel. Dar sunt mulți care, cel puțin în mediul online, au alunecat spre resemnare – un sentiment cu care nu rezonez deloc la începutul unei lupte.
În ciuda problemelor existente, Dinamo se află în obiectiv, iar înjumătățirea punctelor ne va menține în acea zonă în care putem termina pe oricare dintre locurile 1–6.
Proba de maraton a SuperLigii (sezonul regular) se apropie de final. Urmează proba de sprint – play-off-ul – la capătul căreia vom vedea dacă atingem sau nu obiectivul propus.
Privind strict prin prisma obiectivului, singurul care contează în evaluarea de final de sezon, nimic nu este încă pierdut, așa cum nimic nu este câștigat. Nu plecăm cu un dezavantaj major, dar nici cu un avantaj decisiv în bătălia din play-off. Totul va depinde de forma jucătorilor, de inspirația antrenorilor și de acel dram de șansă care, de multe ori, face diferența.
În fotbal, predicțiile sunt simple exerciții de imaginație. Verdictul îl dă doar terenul.
Nimeni nu ne poate spune, cu un argument solid, că Dinamo va termina pe locul 1 sau pe locul 6, pentru că nimeni nu are capacitatea de a vedea în viitor. Putem avea opinii, putem avea convingeri, putem avea speranțe. Dar certitudini? Niciodată. Pentru că viitorul rămâne, prin definiție, incert.
Da, este normal să avem temeri, așa cum este normal să avem speranță. Dar resemnarea, cel puțin în acest punct al sezonului, sună mai degrabă a defetism decât a îndemn la luptă. Iar noi, din tribună, le cerem celor din teren să lupte în fiecare moment, indiferent de șansele pe care le au.
Nu poți cere determinare dacă tu, ca suporter, ai abandonat deja bătălia în plan mental. Spiritul unei echipe se hrănește și din energia celor care cred până la capăt.
HAI DINAMO!