Written by Verbul din titlu nu este ales întâmplător, înfrângerea e de obicei provocată de alții, acum pare că am fost învinși de propriile decizii.
Vreau să încep prin a spune că îl admir și respect enorm pe mr. Kopic pentru ce a făcut la Dinamo si că per total a făcut foarte mult bine la Dinamo. Va veni și “dar”-ul, mult mai târziu, acesta nu este un atac la Zeljko Kopic cum ar crede mulți care citesc doar titlul. Viața e plina de nuante si omul perfect nu există.
Omul Kopic e supus greșelii, la fel si managerul, și antrenorul. Dar intențiile sale mereu au fost bune, de a duce Dinamo acolo unde noi toti știm în sinea noastră că îi este locul. Greșeala dânsului: încăpățânarea care ne-a adus in aceasta poziție, ca unii să credem că ne putem bate la titlu si neadaptarea la un buget mult mai mic comparativ cu multe din competitoare.
Și aici e o discuție de avut, că nu e vorba doar de “neadaptarea” sa, ci a clubului nostru la o competiție in care nu se luptă doar cu bani albi ci și cu multe umbre, primării care bagă bani prin parandarături cu diverse firme, nu doar pe față, arbitraje dubioase și cumetrii. Noi însă e bine sa ținem linia dreaptă pe care am pornit, la un moment dat vom avea poate și un Parchet, o Procuratură și o Justiție dreaptă pentru toți cei care ne fură. Dar asta e o discuție pentru altă dată și în alt context.
Mr. Kopic cel mai probabil va pleca la vară, laolaltă cu mulți din jucătorii care ne-au facut să visăm la un trofeu după foarte mulți ani (Boateng, Gnahore, Milanov, poate si Cirjan). O să avem iarăși un “New Dinamo”, sper ca acționarii si președintele să nu fie sentimentali și să ia un român sau un “nea” doar ca să împace galeria si să rămână la fel de exigenți cum a fost domnul Kopic cu selecția. E cea mai importantă alegere si a facut diferența dintre a te bate la retrogradare și a te bate pentru un trofeu (pentru că de titlu nu s-a pus niciodata problema). Ca să trecem la nivelul următor ne trebuie buget și o schimbare de mentalitate si la nivel de acționariat. Nu poti să astepți să scapi de niste jucători ca să aduci ce ai nevoie pentru a ridica nivelul și a te lupta pentru un trofeu.
Poate că și acționarii au avut alte așteptări: să vina și mai mulți investitori, sponsori, să apara mai repede stadionul șamd. Factorul X este factorul extern, cel pe care nu il putem controla în viața și în business dar daca vrem să creștem trebuie să facem toți un efort până dăm de el sau dă el de noi. Noi, suporterii, să fim alături de echipă și să avem la “favorite” shop-ul clubului si link-ul de bilete, iar acționarii să crească bugetul, an de an, pana vom fi toți multumiti de rezultat, pentru că satisfăcuți nu vom fi niciodată, asta e mentalitatea care ne-a adus pe cele mai înalte culmi ca dinamoviști.
Mie ca și mulți altora ne-a fost clar din iarnă că nu ne vom bate la titlu. Unora chiar din vară ni se întrevedea acest traseu. Țin minte că am fost la o acțiune a clubului intr-un mall după transferul lui Mazilu și mi-a luat și mie un interviu o reporteră de la Antenă. Ne întreba pe toți dacă noi credem că ne batem la titlu. Am zis ca nu, că sper la locul 3 si Cupa Romaniei, nu suntem pregatiți pentru mai mult de atât. Nu poți să joci 50 de meciuri in să zicem cu larghețe 15 jucători, multe proiecte si jucători cu istoric de accidentari mai lung decat punctele din CV-ul lor.
Play-off-ul este un alt campionat, mult mai dur, cu accidentări si arbitrii mult mai “atenti” la cei care sunt “atenți” cu ei, orice ar însemna asta, pozitiv sau negativ. Dar un obiectiv precum Cupa României era realizabil, însă pentru asta trebuia sa ții cont de context, tot ce am zis mai sus. Am tot comentat pe chat-ul Radio Dinamo, până în iarnă și pe grup, până mi-am dat seama că risc să fiu doar catalogat ca hater și sa imi afecteze obiectivitatea, pentru ca din păcate algoritmii social media nu stiu nuanțe, ei sunt binari: esti 1 sau 0, esti pro sau contra. Ideea e ca mr. Kopic nu a ținut cont de context, am mai glumit eu pe chat ca noi alergam dupa doi iepuri intr-un picior si acest lucru s-a văzut cel mai bine in prima repriza de ieri. Jucătorii erau extrem de obosiți, unii abia reveniți dupa accidentari, altii chinuiti de dureri. Daca noi chiar voiam să luam cupa, ar fi trebuit să ne protejăm la un meci fără o miză prea mare (afară de prima victorie din play-off) jucătorii să nu zicem exponențiali, dar care ar fi putut face diferența aseară.
Gen Karamoko, revenit și el după o accidentare îndelungată la meciul cu Arges dacă nu mă înșel, unde a jucat foarte bine, și apoi la CFR. Dar nu era pregătit pentru jocuri la 3 zile la intensitate maximă, am zis asta înainte de meciul cu “U”, nu după doar, și nu doar legat de el. L-am forțat pe un teren udat (in mod absurd) înainte de meci in condițiile în care plouase toata ziua și se anunța ploaie si la momentul meciului și am pierdut cea mai mare șansă la gol pentru cel mai important meci al sezonului, semifinala de ieri. Pentru ca finala cu “U” ar fi fost mai ușoara decât meciul de ieri, atunci ne-ar fi fost clar că nu mai avem decât obiectivul Cupei pentru Europa, așa rămânem cu himera locului 3. Detaliile fac diferența la acest nivel.
Dacă e să fim 100% sinceri cu noi, nu meritam sa intrăm in finală, am avut sindromul impostorului pana in minutul 118 dar am tot sperat ca se intoarce si catre noi zeita Fortuna cum am pierdut multe meciuri in mod nedrept. Dar statistica nu ține loc de noroc. Cand Danny Armstrong face pressing de unul singur aproape un meci intreg plus prelungiri (nu a fost titular dar a intrat in minutul 10 totusi), e oarecum normal sa nu mai fie lucid la penalty-uri. Toți jucătorii nostri erau storși incă din timpul regulamentar, doar suporterii i-au dus în prelungiri și la golul de 1-0. Mai departe s-au apărat ca în anul in care ne-am salvat la baraj, în careul propriu, sperând să nu vina golul egalării, respingând cu disperare mingiile, fără o idee clară de joc insă.
Ce urmează pentru noi? Să sperăm ca vom vedea talentul domnului Mihalescu și cu un antrenor fără veleități de manager, că ochiul de scouter este dublat de o capacitate de negociere care face un jucator să nu se uite la cateva mii de euro si să aleagă Dinamo pentru acești suporteri minunați și pentru un viitor care sună mult mai bine cu un stadion propriu, că știe să prezinte o viziune mai mult decât un concret imediat. Să sperăm că domnul Nicolescu va vorbi și mai puțin și va face și mai multe (pentru că eu ca mulți alții chiar apreciez că a făcut foarte multe lucruri bune la Dinamo si că acesta este în esență proiectul său), că va petrece mai mult timp la birou, la FRF si LPF și mai puțin in studiourile de televiziune, deși înțeleg de ce este nevoie și de această prezență, pentru Dinamo cel puțin.
Să sperăm ca vor fi inspirați la alegeri și că acționarii vor fi dispuși să crească bugetul de transferuri într-o perioadă de criză care a fost însa creată artificial și care poate fi întoarsă de oameni bine intentionați, nu de politicieni puși doar pe căpătuială proprie (ai noștri și de pretutindeni). Noi vom fi tot aici, alături de club, în țară și în străinătate, din tribune sau de pe canapea, cumpărând bilete și tot ce produce clubul nostru în materie de “merch”. Noi nu ne uitam datoria de suporteri și nu le cerem decât să facă tot ce depinde de ei ca la finalul zilei să se poata uita in oglindă precum Opruț desfigurat de durere aseară și să poată spune că au lăsat tot ce au avut mai bun pe terenul de joc, oricare ar fi acesta, pe dreptunghiul verde sau în cotloanele de la FRF sau de la Ligă.
Pentru meciul de ieri, nu putem fi decat mândri de băieți, ei au dat totul pe teren, dar rămânem cu sentimentul că s-ar fi putut face mai mult daca situația ar fi fost gestionată mai bine în afara lui.
Semnat,
Un Câine pâna la moarte
P.S. Acest articol nu a fost generat cu AI ;), a fost scris dupa încă o noapte nedormită alături de Dinamo.