Intenția versus gândire în performanța sportivă

Intenția versus gândire în performanța sportivă

Studiu de dr. George Vescan – psiholog CS Dinamo

”Intenția mea este să câștig de fiecare dată, dar la concursuri mă gândesc doar la cursa mea, la tactica pe care să o abordez”, spunea Enache Florin pe 14 august la Radio România Actualități după întoarcerea de la J. O. Paris 2024, unde câștigase împreună cu coechipierul său, Sebastian Andrei Cornea, medalia de aur în proba de dublu vâsle.

În acest studiu doresc să analizez această frază a campionului olimpic Enache Florin, deoarece are o semnificație profund psihologică. Studiul explorează diferența dintre intenția la un nivel bazal care este prezentă fără a fi influențată de gândirea excesivă sau de procese cognitive complexe, gândirea procedurală pentru programarea neuromusculară și gândirea excesivă, în contextul performanței sportive.

Ce este intenția?

Intenția înseamnă a fi orientat spre un scop. Cuprinde motivații, scopuri, obiective și demersuri preparatorii pentru a acționa în lumea obiectivă. După fenomenologii E. Husserl și J-P. Sartre, intenția este condiție a actului mental și totodată proprietatea conștienței de a fi deschisă spre lumea obiectivă, definindu-și un conținut (1, 2).

Așadar, intenționalitatea este caracteristica fundamentală a conștienței. Conform lui Husserl, conștiența este întotdeauna conștientă de ceva, adică este întotdeauna orientată spre acțiune. Aceasta înseamnă că acte mentale precum gândirea, dorința și voința au la bază o intenție și pornesc din nivelul intențional. Husserl a subliniază că intenționalitatea este ceea ce face posibilă experiența noastră în lumea obiectivă.

După Deepak Chopra, ”tot ce se întâmplă în Univers începe cu o intenție. Intențiile sunt punctul de plecare al fiecărui vis – sămânța creației” (3). Prin urmare, intenția este o chemare la acțiune și marchează adesea începutul unui vis/obiectiv sau al unei dorințe. Intențiile sunt despre dorințele integrate. Intențiile ne pot influența la nivel emoțional, fizic sau psihologic. O intenție este un apel pozitiv la acțiune.

Un principiu spiritual al hinduismului vedic, spune: „Sunteți dorința voastră cea mai profundă. După cum este dorința, la fel este și intenția. Așa cum este intenția, la fel e și voința. După cum este voința, la fel este și fapta. Așa cum este fapta, la fel e și destinul.“ (4)

Ce este gândirea procedurală?

În contextul antrenamentului mental pentru sportivi, gândirea procedurală (5) poate fi aplicată pentru a dezvolta strategii tactice sau să programeze automatisme tehnice pentru a performa la cel mai înalt nivel. Gândirea procedurală influențează memoria motrică printr-un proces de învățare și automatizare a abilităților și comportamentelor motrice. Când mișcările devin automate, interferența cognitivă este minimă, iar performanța este maximizată. (6)

Neocortexul este responsabil pentru funcțiile cognitive superioare, cum ar fi gândirea, planificarea și monitorizarea mișcărilor. Aceste procese consumă multă energie și necesită concentrare conștientă. Prin repetiție și învățare, mișcările devin automate și sunt gestionate de ganglionii bazali și sistemul limbic, care necesită mai puțină energie și permit creierului să funcționeze mai eficient (7).

Acest transfer de la controlul conștient la cel automatizat este esențial pentru a putea efectua sarcini complexe fără a ne epuiza mental. Este un exemplu excelent de plasticitate neuronală, unde creierul se adaptează și optimizează funcțiile pentru a economisi resurse.

Pentru a facilita automatizarea, este important să minimizăm interferența gândirii discursive. Acest lucru se poate realiza prin antrenamente în care atenția este focusată pe execuția mișcărilor, senzațiile corporale și  apoi în timpul liber antrenamente metale.

Ce este gândirea excesivă?

Gândirea există perpetuu ”in statul nascendi” iar nu ”in statul constituendi” (8). Această afirmație sugerează că gândirea este un proces continuu de devenire și nu un rezultat finalizat. Înseamnă că gândirea este mereu în mișcare, în dezvoltare. Este o perspectivă interesantă care subliniază dinamismul și fluiditatea procesului de gândire. Această instabilitate se amplifică de câte ori o îndreptăm spre situații nesigure, incerte, precum cine va câștiga competiția.

După P.P. Neveanu, gândirea este un proces psihic secundar, care se formează pe baza celor primare (9). De aceea intenția de a câștiga este localizată la un nivel mai profund și mai stabil decât gândirea discursivă care ar începe să-și facă probleme în fața acestei perspective. Sintagma  filosofului italian Gianni Vattimo pensiero debole pune în lumină o gândire vulnerabilă, slabă datorită labilității sale, ce rezultă tocmai din faptul că ea se pune pe ea însăși la îndoială (10). Când dorința de a câștiga interferează cu teama de a pierde atunci gândirea devine slabă și agitată. Va căuta răspunsuri la întrebarea ”cine va câștiga” într-o dimensiune temporală viitoare plină de factori necunoscuți și deci nesigură. Scenariile nedorite și nesiguranța vor declanșa cortizol (hormon al stresului) care afectând  cortexul prefrontal (responsabil pentru funcții cognitive superioare – luarea deciziilor, concentrarea și raționamentul) și a hipocampului (recuperarea memoriei) (11), ceea ce va predispune la eșec.

Discuții și concluzii

În sport, diferența între succes și eșec poate fi dictată de echilibrul fin între intenția clară împreună cu gândirea procedurală focusată pe ceea ce are de făcut și știe că poate să facă sportivul (tehnic și tactic) și evitarea gândirii excesive. Mulți sportivi descriu starea unei minți clare, a unei expansiuni a conștienței specifice stării de flux, în care acțiunile veneau de la sine fără a fi gândite, în momentele cele mai grele.

Așa cum am precizat mai sus, actele mentale precum gândirea, dorința și voința au la bază o intenție. Ceea ce înseamnă că intenția este la un nivel mai profund decât gândirea conștientă. Traseul neuronal de la intenție la actul reflex al unei mișcări este mult mai scurt și de mult mai eficient decât traseul gândire conștientă, raționamente, alegeri, îndoieli, amânare, ezitare specifice gândirii excesive. Pe de altă parte gândirea este mereu în mișcare, căutând mereu să anticipeze ce va urma și nu ajunge niciodată la o formă definitivă. Gândul ”voi câștiga”, ”trebuie să câștig”, ”îmi doresc să câștig medalia de aur” va fi inevitabil continuat cu ”dar dacă se întâmplă ceva imprevizibil”, ”dacă este vreun adversar mai bine pregătit”, ”dacă voi fi dezamăgit”. Gândirea va trece de la motivația de îndeplinire la motivația de evitare a temerilor din dorința de a ști cum va fi. Doar că finalul unui concurs are forte multe necunoscute care induc la rândul lor nesiguranță celui care încercă să anticipeze câștigătorul. Oricât de bine ar fi pregătit un sportiv la o competiție importantă nu poate fi sigur (100%) niciodată că el va câștiga competiția. Dar intenția profundă de a câștiga, de ași exprima întregul potențial la care a ajuns cu siguranță nu reprezintă nici un pericol atâta timp cât nu intră în vâltoare gândirii excesive.

REFERINȚE

1. E. Husserl, (2002). Ideen zu einer reinen Phänomenologie und phänomenologischen Philosophie, Veröffentlicht von De Gruyter, https://doi.org/10.1515/9783110916096

2. J.P. Sartre, (2016). Intenționalitatea, conștiința și egoul: influența investigațiilor logice ale lui Husserl asupra lucrărilor timpurii ale lui Sartre. Lior Levy – 2016 – Moștenirea europeană 21 (5-6):511-524.

3. D. Chopra, 2021. Viața după moarte, Edit For You, București

6. Upanisad. (2023), Edit. Herald, traducător Ovidiu Cristian Nedu, Nr. pagini 464, ISBN 978-973-111-963-2

7. Hubert V, Beaunieux H, Chetelat G, Platel H, Landeau B, Danion JM, … Francis E (2007). The dynamic network serving the three phases of cognitive procedural learning. Human Brain Mapping, 28(12), 1415–1429. two: 10.1002/hbm.20354

8. Michael W. Eysenck și Mark T. Keane (2013). Cognitive Psychology: A Student’s Handbook, Edit. Psychology Press, ISBN: 978-1848724167

9. L. Blaga, 2019. Trilogia Cunoașterii, Edit. Humanitas, București

10. P.P. Neveanu, (1978). Dicționar de psihologie, Edit. Albatros, București

11. V. Gianni; P. A. Rovatti (1998). Gândirea slabă, Edit. Pontica, Constanța, trad. Ștefania Mincu

12. https://blog.life-care.com/2024/08/21/ce-este-cortizolul-si-cum-ne-influenteaza-organismul/

13. https://hms.harvard.edu/news/how-does-brain-make-decisions

CS Dinamo, 07 octombrie 2024