Written by În vasta junglă a tribunelor, unde fiecare strigăt de gol este un ecou al gloriei, noi, suporterii dinamoviști, ne îmbrățișăm destinul cu un zâmbet larg pe buze.
Acest manifest nu este doar o declarație de dragoste pentru echipa noastră, ci și o satiră plină de autoironie la adresa noastră, suporteri și ultrași cu inimă mare și, uneori, cu cap… nu prea rece. Așa cum Socrate a băut cucuta, noi am înghițit decizia comisiei de disciplină a FRF cu stoicism.
Dar, spre deosebire de filosof, noi avem o a doua șansă. Înțelegem că, în următoarele două partide disputate acasă și nu numai atunci, fiecare meci va fi ca o piesă de teatru în care noi nu vom fi doar spectatori, ci și actori – uneori în comedii involuntare.
Deci dragilor, haideți să ne punem în cap coifurile de fier ale ultrașilor, dar nu pentru a intra în luptă, ci pentru a ne proteja de propriile gafe. Mai bine să fim noi, un Don Quijote modern, sacrificat pe altarul spiritului dinamovist, decât să lăsăm ca arena să devină un circ… fără lei.
Cu o autoironie demnă de un stand-up comedy, ne privim în oglinda timpului și ne întrebăm: „Dar de ce am aruncat acele scaune? De ce ne-am măsurat puterile cu ultrașii de la C.S.A.? De ce am ținut neapărat să le pictăm pe față topografia zonei din Ghencea în acel mod jenant pentru ei?”
Suntem ca niște Charlie Chaplin ai tribunelor, mimi ai propriilor noastre farse, numai că acum, suntem înarmați cu scutul prudenței și sabia discernământului.
Așadar, haideți să ne așezăm puțin, să stăm stăm pe umerii giganților literaturii române și universale, de la Eminescu la Shakespeare și să scriem un nou capitol în istoria noastră. Nu mai suntem simpli suporteri, ci cavaleri ai dreptății în arena sportului. Să ne unim forțele, să ridicăm steagul înțelegerii și să fim al 12-lea jucător, nu doar la meci, ci în fiecare zi.
Acesta să fie manifestul nostru, o promisiune că vom fi mai buni, mai înțelepți și mai uniți.
Pentru Dinamo, pentru fotbal, pentru noi toți.
Hai Dinamo!
Și să nu uităm să râdem… chiar și atunci când pierdem scaunele. Literalmente…
Cu respect și încredere,
Un suporter dinamovist, cu inima la tribună și cu scaunul de abonat în siguranță.
Nota Autorului…
Acest manifest este o satiră, un dans literar între umor și seriozitate, menit să aducă un zâmbet pe buze, dar și să trezească conștiințe. Nu este o armă aruncată în mulțime pentru a atrage oprobiul public, ci mai degrabă un balon de săpun colorat care reflectă lumina realității noastre.
Prin aceste rânduri, nu doresc să-mi asum rolul de martir în fața ultrașilor, din rândurile cărora nici măcar nu fac parte, ci să ofer o oglindă în care să ne putem privi cu toții, recunoscând greșelile trecutului și învățând din ele. Este un apel la responsabilitate, la maturitate și la unitate, fără a pierde bucuria și pasiunea care ne aduc împreună la fiecare meci.
Să privim totuși acest manifest ca pe un sâmbure de seriozitate într-o mare de umor, un semnal că suntem gata să ne schimbăm în bine și să demonstrăm tuturor că am învățat din greșelile trecutului. Să ne folosim energia pentru a susține echipa și a crea un mediu pozitiv în tribune, pentru că, în final, fotbalul este despre bucuria jocului și despre comunitate.
Cu aceste gânduri, închei (din nou) manifestul, cu speranța că va fi citit nu doar ca o piesă de divertisment, ci și ca o inspirație pentru un viitor mai luminos pentru toți suporterii dinamoviști.
Forza, Dinamo!
Vom fi iarăși ceea ce am fost și mai mult decât atât!