Written by onform GSP, CCR a admis sesizarea și a declarat neconstituțională legea care impunea minimum 40% sportivi români în echipele din competițiile naționale. Motivul principal: încălcarea liberei circulații a lucrătorilor în UE și tratament preferențial pentru sportivii români față de cei europeni.
Practic, regula de 40% nu se mai aplică, iar cluburile nu mai sunt obligate legal să folosească acel procent.
Legea „Novak” încălca libera circulație a lucrătorilor din Uniunea Europeană pentru că introducea, în mod indirect, o discriminare pe criteriu de cetățenie. Obligația ca un anumit procent de sportivi folosiți în competițiile interne să fie români crea un avantaj clar pentru aceștia și, implicit, un dezavantaj pentru jucătorii din alte state membre UE, care ar fi trebuit să beneficieze de aceleași drepturi pe piața muncii.
Prin această regulă, accesul sportivilor străini la locuri de muncă în România era limitat. Dacă o parte din locurile din echipă erau „rezervate” românilor, șansele reale ale jucătorilor din alte țări de a fi angajați sau de a evolua efectiv scădeau semnificativ. Astfel, nu vorbim doar de o regulă sportivă, ci de o restricție care afecta direct libertatea de a munci într-un alt stat membru.
În același timp, legea intervenea în mod direct în politica de angajare a cluburilor, obligându-le să favorizeze o anumită categorie de jucători. În cadrul Uniunii Europene, angajatorii nu pot fi constrânși să facă selecții pe criterii de naționalitate, deoarece acest lucru contravine principiului egalității de tratament.
Mai mult, o astfel de măsură avea un efect de descurajare asupra mobilității sportivilor în spațiul european. Jucătorii străini ar fi fost mai puțin motivați să vină în România, știind că au șanse mai mici să joace, ceea ce contravine ideii de piață unică și liberei circulații a forței de muncă.
Nu în ultimul rând, legea intra în contradicție cu jurisprudența europeană consacrată, în special cu principiile stabilite după celebrul caz Bosman ruling, care a eliminat restricțiile bazate pe naționalitate în sportul profesionist din Uniunea Europeană.
În concluzie, deși scopul declarat era sprijinirea sportivilor români, mijlocul ales — impunerea unui procent obligatoriu — afecta drepturile celorlalți cetățeni europeni și încălca un principiu fundamental al Uniunii: libera circulație a lucrătorilor.