Povara chiriașului thumbnail

Povara chiriașului

Dinamo se pregătește de reluarea campionatului, după două săptămâni de pauză competițională, cu un meci extrem de important împotriva Petrolului Ploiești. O confruntare care ne poate readuce pe prima poziție a clasamentului, în funcție și de rezultatul Universității Craiova, înaintea duelului direct cu oltenii din etapa următoare.

Vorbim despre un meci cu o miză sportivă importantă, într-un moment în care Dinamo se află în lupta pentru primele poziții ale clasamentului. O partidă care ar fi trebuit să se dispute pe Arena Națională, în fața unui public numeros, mai ales că vorbim despre două cluburi de tradiție, cu galerii puternice și o rivalitate care a oferit de-a lungul anilor confruntări memorabile.

Toate premisele erau acolo pentru o seară frumoasă de fotbal, cu o atmosferă pe măsură. Numai că, din păcate, fotbalul trece din nou în plan secund.

Dinamo trebuie să își caute o nouă casă. Din nou.

Conform ultimelor informații, partida cu Petrolul nu va mai putea fi organizată pe Arena Națională, iar Dinamo este pusă în situația de a găsi un alt stadion cu doar câteva zile înaintea meciului. Variantele rămase în acest moment sunt Voluntari și Slobozia, urmând ca în orele următoare să aflăm unde se va disputa, în cele din urmă, această confruntare.

Din punctul meu de vedere, este o situație inadmisibilă și o dovadă de amatorism din partea celor responsabili de administrarea Arenei Naționale.

Nu mi se pare normal ca un club care are un contract încheiat pentru utilizarea stadionului până la finalul anului să fie anunțat cu doar câteva zile înaintea unui meci oficial că nu mai poate beneficia de arena respectivă. Nu mi se pare normal să ajungi în situația de a improviza, de a căuta soluții de avarie și de a muta un eveniment sportiv important, cu toate problemele organizatorice pe care o asemenea decizie le implică.

Dar, dincolo de această situație punctuală, există o problemă mult mai mare, una cu care noi, dinamoviștii, ne confruntăm de prea mulți ani.

Este povara chiriașului.

Povara celui care nu are niciodată cu adevărat o casă a lui. A celui care trebuie să stea permanent cu bagajele pregătite, fără să știe dacă mâine va mai putea locui în același loc. A celui care depinde de deciziile altora, de disponibilitatea unei arene, de un calendar de evenimente sau de tot felul de împrejurări care nu au nicio legătură cu fotbalul.

Cam aceasta este realitatea lui Dinamo de prea multă vreme.

Suntem un club cu o istorie uriașă, cu o masă impresionantă de suporteri, cu oameni care au demonstrat în cele mai dificile momente cât de atașați sunt de această echipă. Avem o comunitate care a ținut clubul în viață atunci când părea că totul se prăbușește, suporteri care au mers după Dinamo indiferent de stadion, de adversar sau de competiție.

Și totuși, nu avem propria arenă.

Sigur, noul stadion Dinamo este un proiect care a început să prindă contur, dar suntem încă într-o fază incipientă și foarte departe de momentul în care vom putea spune că ne întoarcem acasă. Până atunci, trebuie să continuăm să suportăm toate neajunsurile acestei situații.

Iar ceea ce se întâmplă acum nu este o premieră și, din păcate, sunt convins că nu va fi nici ultima dată.

Am mai trecut prin asemenea momente. Am mai fost nevoiți să schimbăm stadioane, să căutăm alternative, să acceptăm compromisuri. Am jucat pe arene mai mici, am schimbat locații și ne-am adaptat de fiecare dată, pentru că nu am avut altă soluție.

Problema este că asemenea situații afectează direct clubul și suporterii.

Dinamo ar fi putut organiza un meci cu Petrolul pe Arena Națională, cu un public numeros, într-un moment în care echipa are nevoie de susținere și în care fiecare punct contează enorm. În schimb, riscăm să ajungem pe un stadion cu o capacitate mult mai mică, unde doar o parte dintre cei care și-ar fi dorit să fie alături de echipă vor putea asista la meci.

Se pierde din atmosfera unui meci important, se pierde din avantajul pe care îl poate oferi un stadion plin și, foarte probabil, există și consecințe financiare pentru club.

Toate acestea pentru că Dinamo nu are încă un stadion pe care să îl poată numi acasă.

Și poate că tocmai asemenea momente ne fac să înțelegem și mai bine cât de importantă va fi ziua în care vom reveni în Ștefan cel Mare. Ziua în care nu vom mai depinde de disponibilitatea Arenei Naționale, de alte evenimente, de decizii luate în ultimul moment sau de bunăvoința celor care administrează alte stadioane.

Aștept cu o nerăbdare uriașă acel moment. Nu doar pentru că vom avea un stadion modern, construit pentru Dinamo, ci mai ales pentru că vom scăpa de această nesiguranță permanentă.

Până atunci, însă, trebuie să ducem mai departe această povară.

Nu știm deocamdată dacă meciul cu Petrolul se va disputa la Voluntari sau la Slobozia. Știm doar că, indiferent de alegere, numărul suporterilor care vor putea fi prezenți va fi mult mai mic decât cel pe care l-am fi putut avea pe Arena Națională.

Este frustrant, este nedrept față de suporteri și este o situație care nu ar trebui să mai existe în fotbalul românesc în anul 2026.

Dar, până când vom avea propria arenă, aceasta este realitatea pe care trebuie să o acceptăm.

Dinamo merge mai departe, iar noi trebuie să fim alături de echipă, indiferent unde va juca. Fie că va fi la Voluntari, fie că va fi la Slobozia, important este ca băieții să continue parcursul foarte bun din acest sezon, să obțină cele trei puncte și să ne ofere în continuare motive de bucurie.

Pentru că stadioanele se pot schimba, locațiile se pot schimba, dar atașamentul nostru față de Dinamo rămâne același.

Lasă un răspuns