Ce ne-am face unii fără alții? thumbnail

Ce ne-am face unii fără alții?

Rețelele de socializare au devenit, în ultimii ani, mijloace de exprimare pentru foarte mulți dinamoviști. Este un lucru extraordinar, iar aceste platforme au reprezentat unele dintre principalele unelte prin care suporterii s-au informat, au comunicat și au reușit să rămână aproape de club.

Există însă, ca în toate aspectele vieții, și nuanțe mai puțin plăcute. Pentru unii, rețelele de socializare au devenit, din locuri de întâlnire între dinamoviști, mijloace prin care îi atacă pe alți dinamoviști.

Evenimentele de la Sepsi au generat, în mediul online dinamovist, și reacții destul de aprinse și acuzatoare la adresa modului în care galeria noastră s-a manifestat la Sfântu Gheorghe.

Citind unele dintre reacții, mi-am amintit de un pasaj din Biblie, pe care cred că ar trebui să ni-l amintim mai des înainte de a-i judeca pe ceilalți.

„Cine dintre voi este fără păcat să arunce cel dintâi cu piatra în ea.” — Ioan 8:7

Nu spun că suntem perfecți, departe de mine acest gând, dar nu cred că am putea fi mai buni unii fără alții sau, mai grav, unii împotriva celorlalți.

I-aș întreba pe cei care pun la zid o parte a galeriei sau a ultrașilor: cum ar fi Dinamo fără ei?

Eu cred că ar fi mult mai săracă, iar absența lor ar lăsa un gol imens.

Sigur că există aspecte cu care nu suntem de acord. Nici în micile noastre familii nu suntem mereu de acord cu soția sau cu copiii, dar asta nu înseamnă că ne întoarcem împotriva lor și îi transformăm în dușmanii noștri.

În mod cert, poți critica un gest, o scandare sau te poți delimita de o manifestare cu care nu ești de acord. Nu este nimic rău în asta. Dar una este să condamni un gest și cu totul altceva să transformi acel gest într-un motiv pentru a condamna oameni care, la fel ca tine, iubesc Dinamo.

În dragostea pentru Dinamo suntem egali, în modul în care ne arătăm această dragoste suntem diferiți.

Nu este însă un drum cu sens unic. Așa cum Dinamo ar fi mult mai săracă fără ultrași și fără galerii, ar fi la fel de tristă fără „cetățeni”, fără cei care poate nu se manifestă la fel de intens, dar care simt la fel de profund dragostea pentru Dinamo.

Suntem parte a aceleiași familii, iubim la fel, dar suntem diferiți și nu suntem mereu de acord unii cu ceilalți.

Ceea ce mi-aș dori să înțelegem cu toții este un lucru simplu:

DOAR ÎMPREUNĂ PUTEM FI O FORȚĂ!

HAI DINAMO!

Ultima actualizare: octombrie 12, 2026

Lasă un răspuns